Doruri ascunse

Era o dansatoare. Una din aceea eleganta, cu un corp subtire ce aluneca lin pe notele muzicale.

Uita toate grijile atunci cand era in bratele lui. Tot ce conta era dansul. Pasii erau repezi sau nu, dar ea reusea intotdeauna sa tina ritmul. Se pierdea printre melodii. Devenea totuna cu ele. Traia fiecare sunet…

Se vedea mereu in oglinzile uriase de pe perete si zambea.

Invata fiecare coregrafie noua cu o sete nemasurata.

Nu se gandea nicio clipa ca toate vor avea un sfarsit. Ca vor avea acel sfarsit. Nu stia sa aprecieze fiecare pas. Era mica, naiva si totul i se parea o joaca.

Pana cand s-a terminat. Brusc. Neasteptat.

Rochia comandata a ramas nepurtata, pantofii netociti. Si ea nu se mai vedea in oglinzile mari de pe perete. Nu mai traia fiecare sunet. Nu o mai conducea nimeni pe acei pasi de dans si nu mai descoperea nicio coregrafie. Pur si simplu.

Se scursesera 4 ani si jumatate din viata ei de dansatoare si ei nu ii pasa. Nu simtea nimic. Din 4 ani si jumatate de munca ii ramasesera pasii elementari si amintirile. Restul se stersese.

Mai tarziu, mai ramasesera si lacrimile. Lacrimile de durere ca ar fi putut fi ceva. Lacrimile de dor. Lacrimile pe care nu intelegea …

Pauza de la invatat

Imi pare extrem de rau ca nu am reusit sa ajung la concertul Scorpions de la Cluj. Asa ca astazi, in pauza de la invatat, a urcat in top melodia aceasta:

Autumn rain

A venit prima ploaie de toamna. Treaba devine serioasa. Muncesc pentru ceea ce vreau. Si e al naibii de greu, dar stiu ca satisfactia va fi pe masura.

Where words fail, music speaks

Ma obsedeaza melodia asta, asa cum ma obsedeaza gandul. Imi pare rau. Chiar imi pare rau. Si pot sa o zic de o suta, o mie de ori, pentru ca stiu ca nu are importanta. Imi pare rau ca a trecut atata timp sa realizez lucrurile astea si ca tu nu ma mai asculti acum. Imi pare rau ca mi-am batut joc si nu am apreciat ce aveam. Imi pare rau ca a trebuit sa te pierd ca sa ma trezesc la realitate.

Si am atatea lucruri de zis …

Marea a ramas a lor, a constantenilor

Play melodiei inainte sa citesti.

Asa si este. Racoarea ce se va transforma in frig a speriat amatorii de plaja. Pustiul isi face incet simtita prezenta. A trecut vremea distractiilor in serile dogoritoare, aventurilor, betiilor pe plaja.

Marea nu mai este prietenoasa acum cu oricine. Cei care o iubesc cu adevarat, acum vin la ea. Cei care o admira, acum o fac. Cei care se bucura de zgomotul valurilor, mirosul brizei; fara haosul cluburilor, fara sfaraitul micilor.

Promenadele sunt acompaniate de bataile ritmice alea cuielor ce inchid terasele. Iti poti auzi pasii pe faleza care nu demult gemea de oameni. Pare trist ca se termina dar asta si este frumusetea sfarsitului verii: stii ca va veni din nou peste un an, iar visele tale sunt tot mai mari. Tragi linie si iti dai seama cat timp ai pierdut si cate ai castigat. Cat te-ai distrat si cat ai iubit. Cat ai reusit si cat ai esuat. Pretuiesti mai mult vara pentru ca stii cat de scurta e, cat de mult conteaza fiecare clipa.

-

E seara acum si e racoare. Constanta miroase a toamna. Am chef sa ma plimb in liniste. Liniste care domneste peste strazile orasului.

Pentru prima data ma pot bucura de frumusetea venirii toamnei.